Din trecut în viitor. Cum s-au transformat Circurile foamei în Cornul abundenţei

În Bucureşti, 11 clădiri urmau să aibă această destinaţie, iar dintre acestea, în 1989, doar două erau finalizate.

În anul 1985, Nicolae Ceauşescu a dispus construirea mai multor „Complexuri Comerciale Agroindustriale” unde ar fi trebuit să se vândă mâncare pentru toată populaţia Bucureştiului. Acest proiect a eşuat total, iar după 1989 „circurile foamei” fie au fost demolate, fie transformate total de capitalişti.

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

Cele 11 clădiri în care trebuia să funcţioneze un „Complex Comercial Agroindustrial” au fost construite în cartierele Pantelimon, Rahova, Titan, Băneasa, Eroii Revoluţiei, Cotroceni, Vitan, Floreasca, Timpuri Noi, Lujerului şi în zona Unirii, din centrul Bucureştiului.

Nicolae Ceauşescu îşi dorea să poată concentra în interiorul lor întreaga producţie de mâncare necesară hrănirii locuitorilor Capitalei. Conform istoricilor, liderul Partidului Comunist din România visa să facă, astfel un pas spre viitor, iar oamenii să nu mai piardă timpul prin pieţe sau pe la alimentare căutând diverse alimente, ci să le găsească pe toate în acelaşi loc.

„A fost o idee utopică a lui Ceauşescu de a satisface nevoile alimentare ale populaţiei, într-o perioadă în care alimentele se găseau foarte greu, cu cozi lungi şi se aştepta foarte mult. Pentru a linişti muncitorii, mai ales, a gândit aceste clădiri mari, cu arhitectură distinctivă, unde să poată aproviziona ei în condiţiile economiei socialiste. Iar clădirile acestea aveau şi menirea de a proclama măreţia regimului comunist. Dar a fost un eşec total”, a declarat istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici, în urmă cu doi ani, în cadrul campaniei MEDIAFAX Secolul Roşu.

Elementul arhitectural emblematic al acestor clădiri era cupola, care se asemăna foarte mult cu cea a unui circ. În interior, zeci de vitrine frigorifice şi tarabe. Majoritatea, goale. De aici vine şi denumirea de „circurile foamei”, pentru că foarte rar oamenii găseau alimente.

Fie acestea se terminau în primele minute de la deschidere, fie nu se făcea deloc aprovizionarea. Astfel, conceptul lui Nicolae Ceauşescu de a îngloba în aceeaşi clădire toate tipurile de produse agroalimentare a rămas doar la nivel de proiect. În realitate, şi în aceste complexuri comerciale mâncarea lipsea cu desăvârşire, la fel ca în alimentare.

În 1989, erau finalizate două dintre cele şase „circuri ale foamei”, unul în Pantelimon, în zona pieţei Delfinului, iar cel de-al doilea în zona Unirii. Celelalte patru se aflau în diverse stadii de construcţie, dar au fost abandonate imediat după Revoluţie. Unul după altul, însă, acestea au fost privatizate, iar noii patroni, reprezentanţi ai erei capitaliste, s-au folosit de ideea lui Ceauşescu, de a crea o zonă unică unde oamenii să găsească de toate şi au lansat, astfel Bucureşti Mall, City Mall sau Mall Plaza România.

„Circul foamei” în care în prezent funcţionează Mall România / Credit foto: Mediafax

Primul „circ al foamei” transformat în mall a fost cel din Vitan, în 1999. Un investitor turc a realizat potenţialul pe care îl are clădirea construită în perioada comunistă, iar după o investiţie de peste 35 de milioane de euro, l-a transformat într-o emblemă a comerţului modern, ce reuneşte sub aceeaşi cupolă cinematografe, cafenele, restaurante, magazine de toate tipurile, hipermarket, zone de relaxare şi agrement, şi chiar spaţii de birouri.

Acelaşi investitor a achiziţionat, ulterior, „circul foamei” din zona Lujerului şi l-a transformat în Mall Plaza România. La fel au apărut şi City Mall şi Liberty Center, zonele comerciale concepute de Ceauşescu fiind privatizate, iar investitorii amenajând noile construcţii pe structura vechilor clădiri comuniste.

Un alt mall ar fi trebuit să se înalţe în centrul Capitalei, în spatele magazinului Unirea, unde milionarul sibian Aurel Eugen Muntean a cumpărat „circul foamei” şi a început, în 2012, să îl transforme într-o construcţie modernă.

Astăzi este tot şantier, care se doreşte a se transforma într-un spaţiu comercial (mall). Este emisă de mai mulţi ani o autorizaţie pentru societatea Minerva S.A, de către Primăria Sectorului 3. Şantierul a fost oprit timp de doi ani, după care s-a obţinut un aviz nou de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi a fost emisă o nouă autorizaţie.

Circul foamei în care în prezent funcţionează Piaţa Delfinul / Credit foto: Mediafax

„Circul foamei” construit în Pantelimon, la Piaţa Delfinului, primul de acest fel înălţat în ţara noastră, a ajuns într-o stare avansată de degradare. Nu se mai vinde niciun fel aliment în interior, ci doar haine, majoritatea fabricate în China, produse electrocasnice, covoare, perdele, jucării şi ustensile de baie, de bucătărie şi de grădinărit.